Ideea Roză ..

Când orizontul este cuprins de soare

Şi multe gânduri dau în roşie paloare,

Transformând totul în internă mişcare

Viaţa-i altfel în miraculoasa culoare..

Când o vietate acolo începe a vibra

Toate gândurile prin colţuri ale mişca,

Împingându-le pe unele ca p-un balast

De-ar mărturisi ar cânta ca-n contrabas..

Nu-şi recunoaşte strania sa viaţă,

Dar mişcă totul ca printr-o balanţă

De cutezanţă mişună, contrabalansează

Faţă de orice idee se dă mai brează..!

Ideea brează ce prin cap tot brăzdează,

Soarta nu se gândeşte de-o calmează,

Nu vrea a recunoaşte nicio realitate,

Doreşte ca toţi ochii să aibe cecitate..

Când ideea orbirii patimii valsează,

Important îi este doar că visează,

Că simte cum luminează alţi ochi,

Nici n-are vreo jenă de-un deochi..

Deochiul de-l paşte, nu-l interesează

El mişca acolo totul, gânduri masează,

De nu-l cred, mai binele îl mimează

Şi cu realitatea hilară mai frizează..

Dar, când recunoscându-şi existenţa

Vrea numai acelor ochi prezenţa,

De gândul păcii n-ar veni să-l ia de mână

Ideea Roză şi-ar spune “noapte bună!”...

 Multumesc frumos domnita, Elena Sonyk, pentru fotografiile care mi-au infrumusetat textul!

Articolul se afla si aci: http://armoniiculturale.ro/2020/02/21/29317/?fbclid=IwAR1cBbPJwDouT34EUEOsCysSuwAmQtVcS3sFcYUeAE5uU0o_8dpaTrYlb1g