Vlad Țepeș
(n.noiembrie/dec.1431/d.dec.1476)
(n.noiembrie/dec.1431/d.dec.1476)
Acei ce nu ştiiau decât de mişei şi de lichele,
Iar dregătorii cunoşteau doar de a lor plăcere,
Subjugând, dominand ca regii pe pământ,
Ce n-au moştenit, dintr-un neant ei apărând..
Iar dregătorii cunoşteau doar de a lor plăcere,
Subjugând, dominand ca regii pe pământ,
Ce n-au moştenit, dintr-un neant ei apărând..
La toţi acei mişei, hoţi, venetici le-a dat un ”leac,
în 'dereticile lor c-o mare ţeapă le-a venit de hac,
Speriind odată cu gândul rău din născare,
Apare ”faina pedeapsă din cer ca o 'boare!
în 'dereticile lor c-o mare ţeapă le-a venit de hac,
Speriind odată cu gândul rău din născare,
Apare ”faina pedeapsă din cer ca o 'boare!
E acel domn ce chiar necreştinii l-au numit crud,
Pentru o metodă mai eficace decât arsul pe rug,
Ce tot de la ”creștini provenea, păgână cruzime,
Tot n-avea precum la el ”măiestrie – pe înălţime!
Char venind dintr-o ”sluţime..
Pentru o metodă mai eficace decât arsul pe rug,
Ce tot de la ”creștini provenea, păgână cruzime,
Tot n-avea precum la el ”măiestrie – pe înălţime!
Char venind dintr-o ”sluţime..
“Dacul” ce-a transformat în ‘imperiu o mică ţară,
Preschimbând hoţii într-o conduită exemplară,
Că nimeni nu mai dorea să vadă păduri de ţepe,
După ce mulţi au văzut şi astfel de urâte 'stepe'.
Preschimbând hoţii într-o conduită exemplară,
Că nimeni nu mai dorea să vadă păduri de ţepe,
După ce mulţi au văzut şi astfel de urâte 'stepe'.
Cine avea să devină o legendă încă din a sa viaţă,
Legiuitorul acelora care legea nu are postfaţă,
Zicând și popei ce pentru netrebnici se miluia,
Cum de cretinii n-au venit dinainte la el să zică aleluia?
Legiuitorul acelora care legea nu are postfaţă,
Zicând și popei ce pentru netrebnici se miluia,
Cum de cretinii n-au venit dinainte la el să zică aleluia?
Urcându-i pe hoţi şi borfaşi acolo unde ”preamăreau,
Dăruind la toţi ”rangul” mare spre care aspirau,
Chiar de având unul şi-o dregătorie ”cumsecade
Dezertând, îşi găsea tot singur ţeapa mai tare!
Dăruind la toţi ”rangul” mare spre care aspirau,
Chiar de având unul şi-o dregătorie ”cumsecade
Dezertând, îşi găsea tot singur ţeapa mai tare!
Este cel ce fost-a Domnul Ţării noastre Româneşti,
Atât de necuprinsă pentru aşteptările tătăreşti,
Ce se extindeau mereu prin împrejurul ţării,
Înconjurând-o ca pe-o insulă-n valurile mării.
Atât de necuprinsă pentru aşteptările tătăreşti,
Ce se extindeau mereu prin împrejurul ţării,
Înconjurând-o ca pe-o insulă-n valurile mării.
Se afla rapid chiar pentru slaba știință epocală
Ceea ce avea să devină din a noastră mică ţară,
Acea Mare de Curăţenie Morală şi de conduită,
Cea care şi de marii gânditori a fost preamărită!
Ceea ce avea să devină din a noastră mică ţară,
Acea Mare de Curăţenie Morală şi de conduită,
Cea care şi de marii gânditori a fost preamărită!
Pentru o mică ţară ce-avea o mare conduită morală,
Care venit’a în numai doi ani de domnie exemplară,
Căci fenomenul ”Țepeș” avut-a ecouri colosale,
Manifestându-se prin claimul furorilor abisale...
Care venit’a în numai doi ani de domnie exemplară,
Căci fenomenul ”Țepeș” avut-a ecouri colosale,
Manifestându-se prin claimul furorilor abisale...
Se mirau şi mai marii 'trecători' de la sultan,
Ce orbecăiau-n şmecherii ce aveau-n turban,
Cum de pieţele bogate-n atât de multe comori,
Chiar si cele mărunte, cum de n-ai sa le ”strecori??
Ce orbecăiau-n şmecherii ce aveau-n turban,
Cum de pieţele bogate-n atât de multe comori,
Chiar si cele mărunte, cum de n-ai sa le ”strecori??
Cum de pocaluri de aur se aflau parcă-n pustiuri
Şi orice cuveneli domneau atunci pe drumuri,
Cișmeaua neștiută stima -cinstea şi respectul,
De muncă, cuviinţă știa amu si hoţul -necoptul...!
Şi orice cuveneli domneau atunci pe drumuri,
Cișmeaua neștiută stima -cinstea şi respectul,
De muncă, cuviinţă știa amu si hoţul -necoptul...!
Şi pe dregători îi instrui că nelenea-i sfânta,
Căci fără de sudoare pedeapsa-i cea - cruntă,
Cum cei responsabili duc la cap de ce se apucă,
Şi-şi fac trebi lovind frontal orice altă nălucă!
Căci fără de sudoare pedeapsa-i cea - cruntă,
Cum cei responsabili duc la cap de ce se apucă,
Şi-şi fac trebi lovind frontal orice altă nălucă!
Iar, aceia ce-au venit să reschimbe orânduiri,
Ceea ce el a schimbat prin simple comenduiri,
Vrând s-o transforme într-o regiune neştiută,
Plaiul lui iubit să fie pe hartă -aria necunoscută??
Ceea ce el a schimbat prin simple comenduiri,
Vrând s-o transforme într-o regiune neştiută,
Plaiul lui iubit să fie pe hartă -aria necunoscută??
Pentru mega-armatele dictate de marea semilună,
Planificată ca întreagă creştinătate să supună,
S-au izbit.. ca Baiazid de un ciot micuţ-'lamentabil,
Numai intr-o noapte putea sa-i fie sultanului fatabil..
Planificată ca întreagă creştinătate să supună,
S-au izbit.. ca Baiazid de un ciot micuţ-'lamentabil,
Numai intr-o noapte putea sa-i fie sultanului fatabil..
Celor spahi, ieniceri le devenii marele coşmar,
Vedenii inspaimantatoare musteau fără habar,
Precum că “gheaurii” început-au doar micul lor joc,
Fără odihnă,nici pe Tepes nu l-au auzit deloc..
Vedenii inspaimantatoare musteau fără habar,
Precum că “gheaurii” început-au doar micul lor joc,
Fără odihnă,nici pe Tepes nu l-au auzit deloc..
„Cum să vrei să iei de la bărbatul ce tot poate,
Ştiind a folosii -puterea- şi pe toate le socoate”,
Ştiind atât de bine a mânui orice resursă la un om,
Ţine frâiele ţării şi cunoaşte orice-i şi într-un pom?!
Ştiind a folosii -puterea- şi pe toate le socoate”,
Ştiind atât de bine a mânui orice resursă la un om,
Ţine frâiele ţării şi cunoaşte orice-i şi într-un pom?!
“Imperiul moral” ce uimi întreagă creştinătate,
Pierii paradoxal şi ea prin a lui complexitate,
Când linşat ..."Voievodul Moralităţii Româneşti",
Vrură ai corupe şi memoria din cele mai sfintești..!
Pierii paradoxal şi ea prin a lui complexitate,
Când linşat ..."Voievodul Moralităţii Româneşti",
Vrură ai corupe şi memoria din cele mai sfintești..!
Mehmed (Mahomed al II-lea, Cuceritorul) era să moară de mana lui intr-o noapte – după noaptea în care Vlad Țepeș, îmbrăcat ca ei, era să-l prindă, să-l facă să piară - fiind tabăra turcilor chiar foarte aproape de capitala Târgovişte, având în viaţă doar jumătate din oastea de 100 000-120000 (a doua ca marime după cea care a cucerit Constantinopolul), dar cu o altă jumătate din aceasta pe fugă spre Dunăre -zise:
“Cum de mai poţi lua ţara unui bărbat ce a făcut atâtea lucruri deosebite şi care ştie să folosească atât de bine puterea şi pe supuşii săi?!”
Țara Romanească a cunoscut atunci coeficientul „0” al hotiei si al coruptiei, dar mai ales al criminalitatii. Cu toate ca, multi comentau cat ar fi fost de nemiloasa, cruda (chiar pentru pagani) metoda „tragerii in teapa”, frica de ea stopa orice..!
Marele Poet national de asemenea isi indrepta stima si lauda nemarginita catre acest domnitor, mai ales prin arhicunoscutele versuri: -„Ce nu vi tu Tepes Doamne, ca punand mana pe ei, sa-i imparti in doua cete, in smintiti si in misei.
“Cum de mai poţi lua ţara unui bărbat ce a făcut atâtea lucruri deosebite şi care ştie să folosească atât de bine puterea şi pe supuşii săi?!”
Țara Romanească a cunoscut atunci coeficientul „0” al hotiei si al coruptiei, dar mai ales al criminalitatii. Cu toate ca, multi comentau cat ar fi fost de nemiloasa, cruda (chiar pentru pagani) metoda „tragerii in teapa”, frica de ea stopa orice..!
Marele Poet national de asemenea isi indrepta stima si lauda nemarginita catre acest domnitor, mai ales prin arhicunoscutele versuri: -„Ce nu vi tu Tepes Doamne, ca punand mana pe ei, sa-i imparti in doua cete, in smintiti si in misei.
