Prima coincidență e faptul că "colaboratorii- trădătorii voievodului... mârșav l-au ucis în acea fatidică zi de 12aug. .. (1601).
Sper să mai fie astfel de reuniri și Unirea să se facă..!
Turcii acelor vremuri, spre exemplu, ajunseseră să-și sperie copiii cu numele lui - Mihai Viteazul!!!!
(așa după cum eram "amenintati noi, pe când mici fiind, de nu eram cuminți, "riscam să fim dați la jidani...)
Odă primului Unificator,
Odă lui ”Restituţio Dacia”...!
Apărut în timpul când ţara în nevoi,
De nici un domnitor nu era destoi,
Ba chiar supuneau la dese umilinţi,
De atâtea dări toţi erau pre’uimiţi...
Era omul ce ştia că pământu-i sfânt,
Că e din urmaşii celor din mormânt,
Cuteza în a avea crezul cel mai tare,
Ca el să întocmească România Mare!
Timpuri în care presiunea-i maximă,
El afla cutezarea din înălţimea proximă,
Căci ţara era între tunete şi fulgere,
În temeri şi supuneri erau numai urlete..
Animat de-un singur, dar mare vis,
Minţile oamenilor el tare a încins,
Ca românii să fie în pace şi uniţi,
De asupriri şi dări să fie scutiţi!!
Vis de unitate cum de putea avea,
De cel din depărtare cum de ştia,
Putea fi seamăn acel de peste hotar?
De unde să strângă birul n-avea habar...
Un vis de aşa unitate nu s-a pomenit,
Când turcul case, moschei aci şi-a zidit...
Stăpânea de prea mai mult ca şi acasă,
Acea credinţă în mai bine nu era-n viaţă!
Prin sângele vărsat el scrisa hotarele,
Prin vene de vitejie învinsa hoardele,
Care jinduind pământ nu conteneau,
La ce pentru pământii era tot ce aveau...
Pe când începea ordinea a restaura,
Şi cetăţile, oraşele ţării le răscumpăra,
Sultanul bine nu află a piezării veste,
Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea!
Iubea neamul țara în ea împânzindu-se,
N-avea răgazul să stea, în ea regăsindu-se,
Şi-n credinţa ce-o avea, lipitori de-a alunga,
De nu lichelele într-o casă arzândă le scruma!
Cunoştea vreun suzeran al Ţării Româneşti?
El însuşi nu plătise nici creditorilor levantinești,
Era doar un Domnitor, dar Brav ca-n tare ţară,
Şi încă unitatea limbii o urmărise într-o vară...
”Restituţio Dacia” ştia că semenii de-o limbă,
Nu vor fi uniţi chiar de văd o frumoasă nimfă,
Ci doar prin curaj supranumit de -"Malus dacus,
Cu”acel sevraj al pasei uimit şi căzut la dracus..!
...
Oda lui Voda Mihai Viteazul, cu ocazia comemorarii a 415 ani de la trecerea in nefiinta a Primului Unificator!
http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html
Oda Domnitorului - Mihai Viteazul!!
Oda Domnitorului Tarii Romanesti, ce a fost un precursor al istoriei romanilor, avand un Mare Vis, acela al Unitatii tuturor Romanilor - Mihai Viteazul!
http://www.femeiastie.ro/destine-fara-sablon/poezii/oda-domnitorului-mihai-viteazul
http://www.radiometafora.ro/2013/07/15/mihai-viteazul-autor-valerian-mihoc-in-revista-confluente-literare/
